Sărbători înainte de Crăciun 2026: semnificații, tradiții și ce se dă de pomană
Sărbători înainte de Crăciun 2026: perioada începe pe 15 noiembrie, odată cu Postul Nașterii Domnului, și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. În aceste șase săptămâni se succedă Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Ovidenia), Sfântul Apostol Andrei, Ziua Națională, Sfântul Nicolae, Sfântul Spiridon, Ignatul și Ajunul. Pentru multe familii este și o perioadă a pomenirii celor dragi: se aprind lumânări, se duc pomelnice la biserică și se împart colaci, fructe sau mâncare de post. Mai jos găsiți, sărbătoare cu sărbătoare, ce înseamnă fiecare zi, ce se face, ce se obișnuiește să se dea de pomană și ce ține de rânduiala Bisericii, față de ce ține de obiceiul popular.
Ideile principale
- Postul Crăciunului 2026 ține de duminică, 15 noiembrie, până joi, 24 decembrie, și are 14 zile cu dezlegare la pește.
- Sărbătorile cu cruce roșie din această perioadă sunt Ovidenia (21 noiembrie), Sfântul Andrei (30 noiembrie) și Sfântul Nicolae (6 decembrie).
- Parastasele nu se fac duminica, la praznicele împărătești și între 20 decembrie și 7 ianuarie. În 2026, ultima sâmbătă potrivită pentru parastas înainte de Crăciun este 19 decembrie.
- Pomana dată în post se face, de regulă, cu alimente de post (sau cu pește, în zilele cu dezlegare): colivă, colaci, fructe, nuci, covrigi, sarmale de post, fasole.
- Multe „zile de pomană” sunt obiceiuri locale, nu obligații religioase. Biserica pune accentul pe rugăciune și pe milostenia făcută din inimă.
Cuprins
- Sărbători înainte de Crăciun 2026: calendarul complet
- 15 noiembrie – începutul Postului Crăciunului
- 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Ovidenia)
- 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei
- 1 decembrie – Ziua Națională a României
- 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae
- 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria
- 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon
- 20 decembrie – Ignatul
- 24 decembrie – Ajunul Crăciunului
- Pomenile înainte de Crăciun: tot ce trebuie să știți
- Ce se împarte de pomană – ghid practic și tabel
- Tradiții și obiceiuri pe regiuni
- Dacă pierdeți pe cineva drag în această perioadă
- Întrebări frecvente
Sărbători înainte de Crăciun 2026: calendarul complet
Perioada dintre 15 noiembrie și 24 decembrie se suprapune aproape în întregime cu Postul Nașterii Domnului. În 2026, postul începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie joi, 24 decembrie, iar Agenția Basilica a Patriarhiei Române a anunțat 14 zile cu dezlegare la pește: 21, 22, 23, 28, 29 și 30 noiembrie, respectiv 1, 3, 5, 6, 7, 12, 13 și 19 decembrie. Iată pe scurt cum arată calendarul de sărbători înainte de Crăciun în acest an.
Roșu: sărbători cu cruce roșie. Albastru: sărbătoare națională. Maro: repere ale postului. Datele sunt preluate din calendarul ortodox pe 2026.
Pe lângă aceste zile, calendarul ortodox mai cuprinde, în aceeași perioadă, pomeniri cunoscute în popor, precum Sfânta Mare Muceniță Ecaterina (25 noiembrie), Sfânta Mare Muceniță Varvara (4 decembrie), Sfântul Sava cel Sfințit (5 decembrie) sau Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș (7 decembrie). Le amintim acolo unde au legătură cu obiceiurile de pomenire sau cu dezlegările de post.
15 noiembrie – începutul Postului Crăciunului
Ce semnifică Postul Nașterii Domnului
Postul Crăciunului este unul dintre cele patru posturi mari ale anului bisericesc și durează 40 de zile. Biserica îl rânduiește ca timp de pregătire pentru Nașterea Mântuitorului și îl leagă de așteptarea lui Mesia de către drepții Vechiului Testament. Postul nu se rezumă la mâncare: Biserica îi îndeamnă pe credincioși să se roage mai mult, să participe la slujbe și să facă fapte de milostenie, adică să împartă cu cei din jur ceea ce au. Mulți credincioși se spovedesc și se împărtășesc în această perioadă, de obicei după sfatul duhovnicului.
Ce se mănâncă și ce înseamnă dezlegarea la pește
În post nu se consumă carne, lactate și ouă. Rânduiala obișnuită, prezentată și de Basilica, este următoarea: lunea, miercurea și vinerea se postește mai aspru; marțea și joia se pot mânca legume gătite cu untdelemn și se bea vin; sâmbăta și duminica se permite și peștele. Excepție face perioada 20–24 decembrie, când postul devine mai aspru. „Dezlegare la pește” înseamnă că, în ziua respectivă, Biserica îngăduie peștele (împreună cu untdelemnul și vinul), de regulă pentru că este sâmbătă sau duminică ori pentru că se prăznuiește un sfânt important.
Calendarul complet al dezlegărilor, felurile de mâncare de post și obiceiurile de la Lăsatul Secului le găsiți în ghidul nostru despre Postul Crăciunului 2026 și Lăsatul Secului.
Se fac pomeni în Postul Crăciunului?
Da. Postul nu oprește pomenirea celor adormiți. Parastasele se pot face în zilele obișnuite ale postului, mai ales sâmbăta, până pe 19 decembrie inclusiv (în 2026). Ceea ce se schimbă este conținutul pomenii: alimentele împărțite trebuie să fie de post, iar în zilele cu dezlegare se poate da și pește. Colivele, colacii, fructele și nucile sunt potrivite oricând în această perioadă.
21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Ovidenia)
Istoria și semnificația sărbătorii
Pe 21 noiembrie, Biserica prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Ovidenia, Vovidenia sau Ovedenia. După tradiția Bisericii, păstrată în scrieri creștine vechi precum Protoevanghelia lui Iacob, Sfinții Ioachim și Ana, care nu au avut copii multă vreme, au făgăduit că vor închina lui Dumnezeu pruncul pe care îl vor primi. Când Maria a împlinit trei ani, au adus-o la Templul din Ierusalim, unde a crescut în rugăciune până la vârsta tinereții. Sărbătoarea arată pregătirea Fecioarei pentru a deveni Maica Domnului.
Este un praznic împărătesc, marcat cu cruce roșie. În 2026 cade sâmbătă și este prima zi cu dezlegare la pește din post. Tot de la această sărbătoare se cântă la Utrenie catavasiile Nașterii Domnului, „Hristos se naște, slăviți-L!”, primele cântări care vestesc apropierea Crăciunului.
Tradiții românești de Ovidenie
În popor, Ovidenia a fost legată de lumină. În unele zone se aprind lumânări pentru cei morți, „ca să aibă cale luminată”, și pentru copiii care au murit nebotezați. Se împart nuci, colaci și turte de mălai, iar în alte locuri plăcinte cu dovleac. Unele familii pregătesc pachete cu pește, fructe și o lumânare pentru rudele care au murit pe neașteptate, de exemplu prin înec. Acestea sunt obiceiuri locale: nu se practică peste tot și nu sunt cerute de Biserică.
Se face pomană de Ovidenie?
Aici e bine să facem o distincție. Fiind praznic împărătesc, în ziua de 21 noiembrie nu se săvârșește parastasul, adică slujba de pomenire a morților. Credincioșii pot însă aduce pomelnice la Sfânta Liturghie, unde preotul îi pomenește pe vii și pe adormiți, și pot împărți milostenie. Dacă doriți să dați de pomană în această zi, potrivite sunt peștele (fiind zi de dezlegare), colacii, fructele, nucile și lumânările. Dacă vreți un parastas propriu-zis, îl puteți face sâmbăta următoare, 28 noiembrie, sau într-o altă zi stabilită cu preotul.
30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei
Cine a fost Sfântul Andrei
Andrei era pescar din Betsaida, în Galileea, și fratele Apostolului Petru. Evanghelia după Ioan îl numește printre primii ucenici ai lui Hristos, de aceea Biserica îl cinstește ca „cel întâi chemat”. După tradiția bisericească, consemnată de istoricul Eusebiu de Cezareea după Origen, Andrei a primit spre propovăduire ținutul numit Sciția. Mulți au identificat acest ținut cu Sciția Mică, adică Dobrogea de astăzi. Este o tradiție veche și prețuită, dar trebuie spus cinstit: nu avem documente din secolul I care să confirme direct drumul apostolului pe teritoriul României, iar istoricii discută în continuare cum trebuie înțeleasă „Sciția” din izvoarele antice. Tradiția spune că Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras, în Grecia, răstignit pe o cruce în formă de X.
Semnificația sărbătorii pentru români
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat pe Sfântul Andrei Ocrotitorul României în 1997, iar din 2001 ziua lui a devenit sărbătoare bisericească națională. Este zi cu cruce roșie, zi liberă legală și, în 2026, zi cu dezlegare la pește. În aceeași zi este pomenit și Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, iar Catedrala Națională din București își serbează hramul. După această sărbătoare încep să se audă colindele și în afara bisericilor.
Obiceiuri populare: usturoiul și grâul pus la încolțit
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este una dintre cele mai bogate în credințe din calendarul popular. În multe zone, mai ales în Moldova și Bucovina, era numită „Noaptea strigoilor”: se credea că spiritele umblă printre oameni. Pentru apărare, gospodarii ungeau cu usturoi ușile, ferestrele, hornurile și chiar animalele, iar tinerii se adunau la „păzitul usturoiului”, o petrecere de veghe descrisă încă de folcloristul Artur Gorovei. Etnografii văd aici urme ale unor credințe foarte vechi, anterioare creștinismului.
Un alt obicei răspândit este grâul pus la încolțit în noaptea de Sfântul Andrei, într-un vas cu apă sau cu pământ. După cum crește până la Anul Nou, oamenii „citesc” cum va fi anul care vine: grâul des și verde ar vesti belșug. Tot în această noapte, fetele nemăritate încercau să-și afle ursitul, punând busuioc sau boabe de grâu sub pernă.
Toate acestea țin de folclor. Biserica nu le învață și nu le cere. Pentru credincios, sărbătoarea înseamnă participarea la Sfânta Liturghie și rugăciunea către Sfântul Andrei pentru familie și pentru țară.
Se fac pomeni de Sfântul Andrei?
Nu există o rânduială bisericească de pomenire a morților legată special de 30 noiembrie și nici un obicei de pomană răspândit la nivel național. Ziua nu este însă una în care pomenirea să fie oprită: în 2026 cade luni, astfel că o familie poate face un parastas, cu acordul preotului, și poate împărți pește, colaci, fructe sau mâncare de post. De multe ori, familiile aleg totuși sâmbăta dinainte, 28 noiembrie, zi închinată prin tradiție pomenirii morților.
1 decembrie – Ziua Națională a României
Ziua de 1 decembrie amintește de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România. Este sărbătoare națională, nu praznic religios. Biserica o cinstește prin slujbe de mulțumire (Te Deum), iar în multe locuri și prin pomenirea eroilor și a făuritorilor Unirii, de obicei în catedrale și la monumentele eroilor. În calendarul ortodox, în aceeași zi este pomenită Sfânta Anastasia, mama Sfântului Andrei Șaguna, iar în 2026 este zi cu dezlegare la pește. Pentru că 30 noiembrie cade luni, multe familii au patru zile libere sau de sărbătoare la rând, de sâmbătă, 28 noiembrie, până marți, 1 decembrie.
Nu există obiceiuri de pomană specifice zilei de 1 decembrie. O familie care vrea să-și pomenească eroii din neam poate da un pomelnic la biserică sau poate aprinde o lumânare la monumentul eroilor din localitate. Sunt gesturi personale de recunoștință, nu obligații.
6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae
Cine a fost Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae a fost arhiepiscop al Mirelor Lichiei, în sudul Turciei de astăzi, în secolul al IV-lea. Este cinstit ca făcător de minuni și ca ocrotitor al copiilor, al marinarilor și al celor săraci. În România, mâna dreaptă a sfântului se află la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București; după tradiția păstrată acolo, a fost adusă de Mihai Viteazul în jurul anilor 1599–1600.
Originea darurilor din ghetuțe
Obiceiul darurilor pornește de la o întâmplare din viața sfântului. Un om sărac nu avea zestre pentru cele trei fiice ale sale, iar Nicolae l-a ajutat în taină, lăsându-i noaptea bani la fereastră sau la ușă, fără să se arate. De aici a rămas obiceiul ca, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii să-și lustruiască ghetuțele și să le lase la ușă, așteptând dulciuri, fructe sau mici daruri. Copiii neascultători primesc o nuielușă, iar în unele zone se spune că, dacă nuielușa de măr pusă în apă înflorește până la Crăciun, anul va fi bun.
Milostenie și pomeni de Sfântul Nicolae
Mai mult decât orice altă sărbătoare din post, ziua Sfântului Nicolae este o zi a milosteniei. Un gest în spiritul ei este să ajutați discret o familie nevoiașă, un bătrân singur sau un copil dintr-un centru de plasament. În 2026, 6 decembrie cade duminică, așa că nu se săvârșesc parastase în această zi. Pomenirea celor adormiți se poate face însă prin pomelnicul dat la Sfânta Liturghie, iar o pomană cu pește (zi de dezlegare), colaci, mere, nuci sau dulciuri de post rămâne o alegere potrivită. Cine dorește un parastas îl poate face sâmbătă, 5 decembrie, la pomenirea Sfântului Sava cel Sfințit, tot zi cu dezlegare la pește.
9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana
Pe 9 decembrie, Biserica Ortodoxă pomenește zămislirea Fecioarei Maria de către Sfânta Ana, după rugăciunile ei și ale Sfântului Ioachim. Sărbătoarea face legătura cu Ovidenia din 21 noiembrie: Biserica privește întreaga viață a Maicii Domnului, de la zămislire până la intrarea în Templu, ca pregătire pentru Nașterea Mântuitorului. Sfânta Ana este cinstită de credincioși ca ocrotitoare a mamelor și a familiilor care își doresc copii, iar multe femei se roagă ei în această zi.
În 2026, 9 decembrie cade miercuri și nu este zi cu dezlegare la pește, ci zi de post aspru. Nu am găsit o rânduială de pomenire a morților sau un obicei de pomană documentat special pentru această zi. Dacă vreți să faceți milostenie, potrivite sunt alimentele de post fără ulei: fructe, nuci, colaci, covrigi.
12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon
Sfântul Spiridon a fost episcop al Trimitundei, în Cipru, în secolul al IV-lea, și a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Tradiția Bisericii păstrează mai multe minuni legate de numele lui. Cea mai cunoscută spune că, pentru a arăta cum pot fi trei persoane un singur Dumnezeu, a strâns în mână o cărămidă, din care au ieșit focul și apa, iar în palmă i-a rămas lutul. Moaștele sale se află astăzi pe insula Corfu, în Grecia. În România îi sunt închinate mai multe biserici, între care Biserica Sfântul Spiridon Nou din București.
În 2026, 12 decembrie cade sâmbătă și este zi cu dezlegare la pește. Pentru că sâmbăta este ziua închinată pomenirii morților, este o zi potrivită pentru parastas: familia poate pregăti colivă, colaci și mâncare de post sau cu pește. Nu există însă un obicei popular de pomană legat de numele Sfântului Spiridon; dacă se face pomană, ea ține de sorocul celui adormit sau de dorința familiei.
20 decembrie – Ignatul
Sfântul Ignatie Teoforul
Pe 20 decembrie este pomenit Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, episcop al Antiohiei și unul dintre Părinții Apostolici, ucenicii direcți ai apostolilor. Numele „Teoforul” înseamnă „purtătorul de Dumnezeu”. O tradiție veche spune că el ar fi fost copilul pe care Hristos l-a pus în mijlocul ucenicilor ca pildă de smerenie. A murit ca martir la Roma, sfâșiat de fiare. Tot din 20 decembrie începe Înainteprăznuirea Nașterii Domnului, adică perioada în care slujbele Bisericii pregătesc direct sărbătoarea Crăciunului.
Ignatul porcilor: semnificația etnografică
În satele românești, ziua de 20 decembrie a devenit „Ignatul porcilor”, ziua în care se taie porcul pentru Crăciun. Gospodarii se trezesc în zori, porcul este tăiat, pârlit și tranșat, iar gospodina pregătește din carne cârnați, caltaboși, tobă și piftie pentru sărbători. Obiceiul a apărut dintr-o nevoie practică: carnea trebuia pregătită și păstrată pentru lunile de iarnă. În jurul lui s-au adunat însă multe credințe: că porcul nu se mai îngrașă după Ignat sau că în această zi nu se fac alte munci în gospodărie. Etnografii consideră că obiceiul are rădăcini mai vechi decât creștinismul, iar preoții subliniază că între Sfântul Ignatie și tăierea porcului nu există nicio legătură religioasă.
Să nu uităm că ziua cade încă în post. Carnea se pregătește pentru Crăciun, nu pentru a fi mâncată imediat de cei care postesc.
Ce înseamnă „pomana porcului”
„Pomana porcului” nu este o pomană pentru morți. Este masa pe care gazda o oferă celor care au ajutat la tăiat, rudelor și vecinilor, din carnea proaspătă. Cuvântul „pomană” are aici sensul vechi de dar și ospitalitate. În unele sate se crede că din pomana porcului trebuie să guste cât mai mulți oameni. Este o tradiție gospodărească, nu o practică bisericească.
Parastase după 20 decembrie
Odată cu Înainteprăznuirea Nașterii Domnului, nu se mai săvârșesc parastase până pe 7 ianuarie, la Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. În 2026, 20 decembrie cade chiar duminică, așa că ultima zi obișnuită pentru parastas înainte de Crăciun este sâmbătă, 19 decembrie. Pomenirea la Sfânta Liturghie, prin pomelnic, rămâne posibilă.
24 decembrie – Ajunul Crăciunului
Semnificația religioasă
Ajunul este ultima zi a Postului Crăciunului și una dintre cele mai aspre zile de post ale anului. Credincioșii participă dimineața la slujba Ceasurilor Împărătești și la Sfânta Liturghie, iar mulți postesc până seara. În această zi, preoții umblă cu icoana Nașterii Domnului pe la casele credincioșilor, vestind sărbătoarea. Seara, Biserica intră în bucuria Crăciunului, iar familia se adună la masă.
Colindatul și masa de Ajun
Colindatul este tradiția cea mai răspândită a Ajunului. Copiii pornesc cu „Bună dimineața la Moș Ajun”, mai ales în unele zone din Transilvania și Moldova, iar cetele de colindători merg din casă în casă. Gazdele îi răsplătesc cu mere, nuci, colaci, covrigi, dulciuri sau bani. În Maramureș, colindătorii pornesc pe ulițe chiar din Ajun.
Masa de Ajun este, prin tradiție, de post: sarmale cu orez sau ciuperci, fasole bătută, ciorbă de legume, turte cu nucă, colaci, fructe uscate. Gospodinele coc din Ajun colacii și cozonacii pentru zilele următoare.
Pomenirea morților în Ajun
În Ajunul Crăciunului nu se fac parastase. În multe zone s-a păstrat însă obiceiul de a-i pomeni pe cei adormiți prin dar. În Moldova și mai ales în Bucovina, gospodinele coc colaci și turte rotunde; pe colac se pun o lumânare și, în unele locuri, un ou, apoi se dau de pomană prin vecini. Toate acestea sunt obiceiuri locale. Dacă vreți să-i pomeniți pe cei dragi în Ajun, cel mai simplu este să dați un pomelnic la Liturghia de dimineață și să împărțiți ceva de post celor care au nevoie.
Pomenile înainte de Crăciun: tot ce trebuie să știți
Pomenirea celor adormiți este una dintre preocupările cele mai frecvente ale familiilor în această perioadă, mai ales când un soroc (40 de zile, 6 luni, un an) cade aproape de Crăciun. Răspundem pe rând la cele mai importante întrebări.
1. Se fac pomeni înainte de Crăciun?
Da. Pomenirile se fac și în Postul Crăciunului, până pe 19 decembrie inclusiv în 2026. Biserica nu cere ca morții să fie pomeniți într-o anumită sărbătoare din această perioadă. Pomenirea ține, în primul rând, de soroacele fiecărui adormit și de dorința familiei.
2. În ce zile se obișnuiește să se împartă de pomană?
Sâmbăta este, din vechime, ziua închinată pomenirii morților, de aceea cele mai multe parastase se fac sâmbăta. În popor s-au păstrat și câteva zile cu obiceiuri de pomană: Ovidenia (21 noiembrie) în unele zone și Ajunul Crăciunului, mai ales în Moldova și Bucovina. În presă circulă uneori liste cu „zilele de pomană din decembrie”. Ele adună obiceiuri locale și nu reprezintă o rânduială a Bisericii.
3. Există zile de pomenire a morților în această perioadă?
Nu există, între 15 noiembrie și 24 decembrie, o „sâmbătă a morților” rânduită pentru toată Biserica, cum sunt Moșii de toamnă sau Moșii de iarnă. Moșii de toamnă au loc înainte de începutul postului, iar despre ei am scris în articolul Moșii de Toamnă 2026. În postul Crăciunului, fiecare sâmbătă rămâne zi potrivită pentru pomenire.
4. Care este diferența dintre pomenirea la biserică, parastas și pomana împărțită?
- Pomenirea la Sfânta Liturghie: familia dă un pomelnic cu numele celor adormiți, iar preotul îi pomenește la Proscomidie și în timpul slujbei. Se poate face în aproape orice zi în care se săvârșește Liturghia, inclusiv duminica și de sărbători.
- Parastasul: slujba de pomenire propriu-zisă, făcută la biserică, de obicei după Liturghie, cu colivă, colaci, vin și lumânări. El are restricții de calendar.
- Pomana: milostenia oferită în numele celui adormit, adică mâncare, haine sau alte daruri, mai ales celor care au nevoie. Pomana poate însoți parastasul sau poate fi făcută separat.
5. Se poate face parastas în Postul Crăciunului? Ce restricții există?
Da, cu câteva excepții stabilite de rânduiala bisericească (Tipicul). Parastasele nu se săvârșesc:
- duminica, pentru că este ziua Învierii;
- la praznicele împărătești, cum este 21 noiembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului;
- între 20 decembrie și 7 ianuarie, perioada Nașterii și a Botezului Domnului.
În 2026 asta înseamnă că nu se fac parastase pe 15, 21, 22 și 29 noiembrie, pe 6 și 13 decembrie și din 20 decembrie încolo. Rânduiala poate avea mici diferențe de la o parohie la alta, de aceea stabiliți întotdeauna data cu preotul.
6. Ce se împarte de pomană în zilele de post?
Alimente de post: colivă, colaci, pâine, covrigi, fructe, nuci, mâncăruri fără carne, lactate și ouă. În zilele cu dezlegare se poate da și pește. Biserica nu stabilește o listă fixă. Important este ca darul să fie de folos celui care îl primește.
7. Se pot împărți colivă, colaci, fructe, nuci, covrigi, pâine, lumânări și mâncare gătită?
Da, toate sunt potrivite în post. Coliva se face din grâu fiert, cu nucă și zahăr, fără produse de origine animală, deci este de post. Lumânările se dau ca semn al luminii cerute pentru sufletul celui adormit. Mâncarea gătită se poate împărți dacă este de post.
8. Ce preparate de post sunt potrivite pentru pomană?
Sarmale cu orez sau cu ciuperci, fasole bătută, iahnie de fasole, mâncare de cartofi, ciorbă de legume sau de perișoare de post, zacuscă, plăcintă cu dovleac, cozonac de post, prăjituri fără ouă și lapte. În zilele cu dezlegare: pește prăjit sau la cuptor, saramură, ciorbă de pește.
9. Se împart pachete cu alimente sau mâncare gătită?
Ambele variante sunt obișnuite. La oraș, multe familii preferă pachete cu alimente neperisabile: ulei, făină, orez, conserve de post, fructe, dulciuri de post. Aceste pachete sunt practice și pot fi donate și unui centru social sau unei cantine. La sat se păstrează mai des obiceiul mâncării gătite, împărțite vecinilor după slujbă.
10. Ce se dă de pomană în Ajunul Crăciunului?
Colaci, turte, mere, nuci, covrigi și dulciuri de post, de obicei împreună cu o lumânare. În Bucovina și Moldova, colacul cu lumânare se duce prin vecini. Parastas nu se face în Ajun.
11. Ce diferențe există între regiunile țării?
Le prezentăm pe larg mai jos, în secțiunea despre tradițiile pe regiuni. Pe scurt: în Moldova și Bucovina sunt bine documentate colacii cu lumânare dați de pomană în Ajun, în Muntenia și Oltenia Vovidenia este legată de lumânările pentru morți, iar în Transilvania și Maramureș sunt cunoscute mai ales colindele din Ajun.
12. Este obligatoriu să împarți de pomană într-o anumită sărbătoare?
Nu. Biserica nu leagă mântuirea sau „liniștea” celui adormit de o anumită zi sau de un anumit număr de pachete. Soroacele de pomenire (3, 9, 40 de zile, 3, 6, 9 luni, un an și apoi anual până la 7 ani) sunt rânduite de Biserică. Celelalte „zile de pomană” țin de obiceiul locului.
13. Ce spune învățătura ortodoxă despre milostenie și pomenirea morților?
Biserica se roagă pentru cei adormiți la fiecare Liturghie și învață că rugăciunea însoțită de milostenie îi ajută pe cei plecați. Textele publicate de Doxologia, portalul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, insistă asupra acestui lucru și avertizează împotriva exagerărilor: pomana nu trebuie să devină un ritual „bifat” sau o întrecere în pachete, ci o faptă de iubire făcută cu măsură. Pe larg, în articolul „Pomana pentru cei adormiți – ritual bifat sau milostenie din iubire?”.
14. Ce faceți dacă vreți să pomeniți pe cineva în această perioadă?
- Verificați data sorocului și vedeți dacă nu cade duminica, la un praznic împărătesc sau după 20 decembrie.
- Vorbiți din timp cu preotul paroh și stabiliți ziua (cel mai adesea o sâmbătă).
- Pregătiți coliva, colacii, vinul, lumânările și pomelnicul.
- Alegeți pentru pomană alimente de post sau, în zilele cu dezlegare, pește.
- Dacă sorocul cade între 20 decembrie și 7 ianuarie, parastasul se face, de regulă, înainte de 20 decembrie, după îndrumarea preotului.
Cum se numără soroacele și ce se pregătește la fiecare găsiți în ghidul Pomenirile după deces.
Ce se împarte de pomană înainte de Crăciun – ghid practic
Tabelul de mai jos adună, sărbătoare cu sărbătoare, ce se poate face și ce se obișnuiește să se împartă. Acolo unde nu există un obicei documentat, am scris acest lucru.
| Sărbătoare | Data (2026) | Se fac pomeni? | Ce se poate împărți | Tradiție sau rânduială religioasă |
|---|---|---|---|---|
| Începutul postului | 15 noiembrie (duminică) | Nu se fac parastase (duminică). Pomenire prin pomelnic. | Alimente de post | Rânduială: postul. Pomana nu e legată de această zi. |
| Ovidenia | 21 noiembrie (sâmbătă) | Fără parastas (praznic împărătesc). În unele zone, pomană. | Pește, colaci, nuci, turte, fructe, lumânări | Pomana: tradiție populară locală |
| Sfântul Andrei | 30 noiembrie (luni) | Fără obicei specific. Parastas posibil, cu acordul preotului. | Pește, colaci, fructe, mâncare de post | Nu există rânduială specifică |
| Ziua Națională | 1 decembrie (marți) | Fără obicei specific. În unele locuri, pomenirea eroilor. | Pește, colaci, fructe | Sărbătoare națională, nu praznic |
| Sfântul Nicolae | 6 decembrie (duminică) | Fără parastas (duminică). Zi a milosteniei. | Pește, mere, nuci, dulciuri de post, colaci | Milostenia: îndemn bisericesc; ghetuțele: tradiție |
| Zămislirea Maicii Domnului | 9 decembrie (miercuri) | Fără obicei documentat de pomană. | Fructe, nuci, colaci (post aspru) | Nu există rânduială specifică |
| Sfântul Spiridon | 12 decembrie (sâmbătă) | Zi potrivită pentru parastas (sâmbătă). | Colivă, colaci, pește, mâncare de post | Parastasul: rânduială bisericească |
| Ultima sâmbătă înainte de Crăciun | 19 decembrie (sâmbătă) | Ultima zi obișnuită pentru parastas până pe 7 ianuarie. | Colivă, colaci, pește, mâncare de post | Parastasul: rânduială bisericească |
| Ignatul | 20 decembrie (duminică) | Nu se mai fac parastase până pe 7 ianuarie. | „Pomana porcului” nu e pomană pentru morți | Tradiție gospodărească |
| Ajunul Crăciunului | 24 decembrie (joi) | Fără parastas. Pomană în unele regiuni. | Colaci cu lumânare, turte, mere, nuci, covrigi | Tradiție populară (Moldova, Bucovina) |
Exemple de pachete de pomană pentru Postul Crăciunului
- Pachetul simplu: un colac sau o pâine, două-trei mere, o mână de nuci, o lumânare, un șervet sau o batistă.
- Pachetul cu alimente de bază: ulei, făină, orez, zahăr, o conservă de fasole sau de zacuscă, biscuiți de post.
- Pachetul cu mâncare gătită: sarmale de post, fasole bătută sau iahnie, o felie de cozonac de post. În zilele cu dezlegare se poate adăuga pește.
- Pachetul pentru copii, de Sfântul Nicolae sau în Ajun: fructe, nuci, covrigi, ciocolată de post, mici jucării.
Aceste exemple sunt orientative și nu reprezintă obligații religioase. Valoarea pomenii nu stă în numărul pachetelor, ci în rugăciunea și în grija cu care sunt oferite. Cei mai potriviți să le primească sunt oamenii care chiar au nevoie: un vecin singur, o familie săracă, un azil sau o cantină socială.
Tradiții și obiceiuri înainte de Crăciun pe regiuni
Obiceiurile diferă mult de la o zonă la alta, iar documentarea lor este inegală: unele sunt bine descrise de etnografi, altele se transmit doar oral. Iată câteva repere verificabile.
- Moldova și Bucovina: noaptea de Sfântul Andrei era cunoscută drept „Noaptea strigoilor”, cu păzitul usturoiului. În Ajun, gospodinele fac turte și colaci rotunzi, pe care pun o lumânare și uneori un ou, și îi dau de pomană prin vecini. Turtele de Crăciun se păstrau uneori până primăvara, la ieșitul la arat.
- Muntenia și Oltenia: aici, ca și în Moldova, sărbătoarea de 21 noiembrie este numită Vovidenia sau Ovidenia. Ea este legată de lumânările aprinse pentru cei morți și de împărțirea de colaci, nuci și turte.
- Transilvania: copiii colindă în Ajun cu „Bună dimineața la Moș Ajun”, iar cetele de feciori se organizează din timpul postului. În satele de pe Târnave, feciorii strâng încă din post vinul pentru petrecerea de la sfârșitul anului.
- Maramureș: colindătorii pornesc pe ulițe din Ajunul Crăciunului și sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani.
- Banat: pe Valea Almăjului, colindătorii poartă un băț de alun încrustat sau afumat la lumânare.
În toate regiunile se păstrează cel puțin trei lucruri comune: lumânarea aprinsă pentru cei adormiți, colacul ca dar și ospitalitatea față de colindători. Merită spus și ce nu este adevărat: Biserica nu învață că nerespectarea unui obicei „aduce ghinion”. Superstițiile de tipul „nu ai voie să speli rufe” sau „e păcat să…” țin de credința populară, nu de învățătura ortodoxă.
Dacă pierdeți pe cineva drag în această perioadă
Un deces înainte de Crăciun este deosebit de greu pentru familie, pentru că durerea se suprapune cu pregătirile de sărbătoare. Câteva lucruri practice:
- Slujba înmormântării se poate face și în timpul postului. Ziua și ora se stabilesc cu preotul paroh, ținând seama de programul bisericii în zilele de sărbătoare.
- Mâncarea de la masa de după înmormântare și pomana trebuie să fie de post, iar în zilele cu dezlegare pot include pește.
- Dacă un soroc cade între 20 decembrie și 7 ianuarie, vorbiți cu preotul: de regulă, parastasul se face înainte de 20 decembrie sau după 7 ianuarie.
- Actele (certificatul medical constatator, certificatul de deces) se obțin și în perioada sărbătorilor. Serviciile de stare civilă din București au program de gardă pentru decese și în weekend, dar orele se pot schimba de sărbători, deci verificați din timp. Pașii sunt explicați în ghidul Cum organizezi o înmormântare în București.
Echipa Bojescu – servicii funerare București lucrează non-stop, inclusiv în zilele de sărbătoare, și vă poate ajuta cu actele, transportul și organizarea înmormântării, fără avans. Ne puteți suna oricând la 0722 350 835.
Întrebări frecvente: sărbători înainte de Crăciun și pomeni
Ce sărbători importante sunt înainte de Crăciun în 2026?
Între 15 noiembrie și 24 decembrie 2026 au loc: începutul Postului Crăciunului (15 noiembrie), Ovidenia (21 noiembrie), Sfântul Andrei (30 noiembrie), Ziua Națională (1 decembrie), Sfântul Nicolae (6 decembrie), Zămislirea Maicii Domnului (9 decembrie), Sfântul Spiridon (12 decembrie), Ignatul (20 decembrie) și Ajunul Crăciunului (24 decembrie).
Când începe și când se termină Postul Crăciunului în 2026?
Postul Crăciunului 2026 începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie joi, 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Are 40 de zile și 14 zile cu dezlegare la pește.
Ce se împarte de pomană în Postul Crăciunului?
Alimente de post: colivă, colaci, pâine, covrigi, fructe, nuci, sarmale de post, fasole, dulciuri fără ouă și lapte. În zilele cu dezlegare se poate împărți și pește. Se obișnuiește să se adauge o lumânare.
Se face pomană de Ovidenie?
În unele zone există obiceiul de a aprinde lumânări pentru morți și de a împărți nuci, colaci, turte, fructe sau pește de Ovidenie. Este o tradiție locală. Fiind praznic împărătesc, pe 21 noiembrie nu se săvârșește parastas, dar se pot da pomelnice la Liturghie.
Se împarte de pomană de Sfântul Andrei?
Nu există un obicei de pomană specific Sfântului Andrei. În 2026, ziua cade luni, așa că o familie poate face un parastas cu acordul preotului și poate împărți pește sau mâncare de post, fiind zi cu dezlegare.
Ce se dă de pomană de Sfântul Nicolae?
Sfântul Nicolae este cinstit pentru milostenia lui, de aceea în această zi se potrivesc darurile pentru copii și pentru cei săraci: fructe, nuci, dulciuri de post, colaci, pește. În 2026, 6 decembrie cade duminică, așa că nu se face parastas în această zi.
Se fac parastase în luna decembrie?
Da, până pe 19 decembrie inclusiv în 2026, cu excepția duminicilor. Din 20 decembrie până pe 7 ianuarie nu se săvârșesc parastase, pentru că este perioada sărbătorilor Nașterii și Botezului Domnului.
Ce se împarte de pomană în Ajunul Crăciunului?
Colaci, turte, mere, nuci, covrigi și dulciuri de post, de obicei cu o lumânare. În Moldova și Bucovina, colacul cu lumânare se duce prin vecini. Parastas nu se face în Ajun.
Este obligatoriu să faci colivă?
Coliva este prezentă, prin rânduială, la parastase și la pomenirile de la soroace. Pentru o simplă milostenie făcută în numele celui adormit nu este obligatorie. Preotul vă poate spune ce este necesar pentru slujba pe care o doriți.
Se pot împărți alimente de dulce în post?
Nu se recomandă. Pomana din post se face cu alimente de post, pentru ca cei care primesc să o poată folosi fără să încalce postul. Alimentele neperisabile din pachete (ulei, făină, orez, conserve de post) sunt o soluție practică.
Se pot aprinde lumânări pentru morți în orice zi?
Da. Aprinderea unei lumânări pentru cei adormiți, la biserică sau la mormânt, nu este legată de o anumită zi. Restricțiile de calendar privesc slujba parastasului, nu rugăciunea sau lumânarea.
Ce rugăciuni se rostesc înainte de Crăciun?
Pe lângă rugăciunile zilnice, credincioșii participă la slujbele din post, citesc acatistele sfinților sărbătoriți (de exemplu, Acatistul Sfântului Nicolae sau al Sfântului Andrei) și se pregătesc prin spovedanie și împărtășanie. Pentru cei adormiți se dau pomelnice la Liturghie.
Ce tradiții există în Moldova și Muntenia înainte de Crăciun?
În Moldova și Bucovina sunt cunoscute Noaptea strigoilor de Sfântul Andrei și colacii cu lumânare dați de pomană în Ajun. În Muntenia și Oltenia, Vovidenia este legată de lumânările pentru morți și de împărțirea de colaci și nuci. Colindatul este comun tuturor regiunilor.
Care sunt cele mai importante obiceiuri de Ignat?
Tăierea porcului pentru Crăciun, în zorii zilei de 20 decembrie, pregătirea preparatelor din carne pentru sărbători și „pomana porcului”, masa oferită celor care au ajutat. Sunt tradiții gospodărești, fără legătură religioasă cu Sfântul Ignatie Teoforul.
Care este diferența dintre pomenire și milostenie?
Pomenirea este rugăciunea pentru cel adormit, prin pomelnic la Liturghie sau prin parastas. Milostenia este fapta bună făcută aproapelui, iar când este făcută în numele celui adormit devine pomană. Biserica învață că cele două merg împreună.
Ce fac dacă sorocul de 40 de zile cade după 20 decembrie?
Vorbiți cu preotul paroh. De regulă, parastasul se face înainte de 20 decembrie, cel mai adesea sâmbăta, sau se amână după 7 ianuarie, după îndrumarea preotului.
Surse consultate
Datele postului și dezlegările la pește pentru 2026 sunt preluate din calendarul publicat de Agenția Basilica a Patriarhiei Române. Rânduielile privind parastasele și învățătura despre pomenire provin din Tipicul Bisericii Ortodoxe și din materialele publicate de Doxologia. Obiceiurile populare sunt descrise după culegeri de folclor (Artur Gorovei) și după mărturii ale etnografilor preluate în presa românească. Obiceiurile locale variază de la sat la sat; pentru ce ține de slujbe, întrebați întotdeauna preotul paroh.

