Postul Crăciunului 2026 – Lăsatul Secului, Obiceiuri și Tradiții

Postul Crăciunului 2026 începe duminică, 15 noiembrie, iar lăsatul secului se face cu o zi înainte, sâmbătă, 14 noiembrie, de ziua Sfântului Apostol Filip. Timp de 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului (joi, 24 decembrie), creștinii ortodocși se pregătesc pentru Nașterea Domnului prin post, rugăciune, spovedanie și fapte bune. În acest ghid găsești ce înseamnă lăsatul secului, care sunt zilele cu dezlegare la pește în 2026, ce obiceiuri și tradiții românești însoțesc această perioadă și cum se fac pomenirile celor adormiți în timpul postului.

Ce este Postul Crăciunului (Postul Nașterii Domnului)?

Postul Crăciunului, numit în calendarul bisericesc Postul Nașterii Domnului, este unul dintre cele patru posturi mari de peste an ale Bisericii Ortodoxe, alături de Postul Paștelui, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului. Durează 40 de zile, după modelul celor 40 de zile de post ale lui Moise înainte de a primi Tablele Legii.

În popor, postul mai este numit și „Postul Filipilor”, pentru că se intră în el după ziua Sfântului Apostol Filip (14 noiembrie). Față de Postul Paștelui, este considerat un post mai ușor, deoarece are mai multe zile cu dezlegare la pește, vin și untdelemn.

Scopul postului nu este doar schimbarea alimentației. Biserica îl rânduiește ca pe o perioadă de curățire sufletească: renunțarea la mâncărurile de dulce trebuie însoțită de înfrânarea de la vorbe urâte, certuri, invidie și excese, de mai multă rugăciune și de grijă față de cei aflați în nevoie.

Postul Crăciunului 2026 – date importante

• Sâmbătă, 14 noiembrie 2026 – Sfântul Apostol Filip; lăsatul secului (ultima zi în care se mănâncă de dulce).
• Duminică, 15 noiembrie 2026 – prima zi a Postului Crăciunului.
• Sâmbătă, 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (cruce roșie, dezlegare la pește).
• Luni, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României (cruce roșie, dezlegare la pește).
• Duminică, 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae (cruce roșie, dezlegare la pește).
• Duminică, 20 decembrie – Ignatul (Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul).
• Joi, 24 decembrie – Ajunul Crăciunului, ultima zi de post.
• Vineri, 25 decembrie – Nașterea Domnului (Crăciunul); se mănâncă de dulce.

Ce înseamnă „lăsatul secului”?

Cuvântul „sec” vine din latinescul siccus („uscat”) și, în limbajul popular, desemnează hrana de post – mâncarea „uscată”, fără carne, lapte, ouă și grăsimi animale. Lăsatul secului (sau „lăsatul de sec”) este, așadar, momentul de trecere de la mâncarea de dulce la cea de post: ultima zi, mai exact ultima seară, în care se mai consumă produse de origine animală înainte de începerea postului.

Pentru Postul Crăciunului, lăsatul secului cade în mod obișnuit pe 14 noiembrie. Atunci când această zi cade miercurea sau vinerea (zile de post de peste an), lăsatul secului se mută cu o zi mai devreme. În 2026, 14 noiembrie este sâmbătă, deci lăsatul secului se face chiar în ziua Sfântului Filip.

Obiceiuri de lăsatul secului

• Masa în familie. Odinioară, în seara de lăsatul secului se întindea o masă îmbelșugată, cu friptură, ciorbă de carne, prăjituri și vin, la care se adunau familia, rudele și vecinii. Era un prilej de bucurie și de împăcare înainte de post.
• Curățarea vaselor. Gospodinele spălau și opăreau oalele de lut și lingurile de lemn, frecându-le cu cenușă, pentru ca în ele să nu mai rămână urme de grăsime. Vasele „de post” se foloseau separat timp de 40 de zile.
• Iertarea. Mulți obișnuiesc să își ceară iertare de la cei apropiați, pentru a începe postul cu sufletul împăcat.
• Fără nunți și petreceri. De la lăsatul secului și până după sărbători nu se mai organizează nunți, iar petrecerile zgomotoase sunt evitate.

Filipii de toamnă

În tradiția populară, zilele din preajma Sfântului Filip sunt cunoscute ca „Filipii de toamnă”. Erau considerate zile de ocrotire a gospodăriei și a animalelor împotriva lupilor: femeile nu torceau, nu coseau și nu pieptănau lâna, iar ușile grajdurilor se ungeau cu usturoi. Astăzi aceste credințe s-au păstrat mai ales în satele din Moldova, Transilvania și Oltenia, ca parte a patrimoniului nostru etnografic.

Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026

Potrivit calendarului ortodox pentru 2026, dezlegarea la pește se acordă în general sâmbăta și duminica, începând cu praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) și până la 20 decembrie, precum și în zilele marilor sfinți marcați cu cruce roșie. Zilele cu dezlegare la pește sunt următoarele:

În total sunt 14 zile cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026. Lista oficială poate fi verificată în calendarul Patriarhiei Române sau în calendarul ortodox de pe Doxologia.

În prima săptămână de post (15–20 noiembrie) și în ultimele zile dinaintea Crăciunului (20–24 decembrie) nu se mănâncă pește. În general, lunea, miercurea și vinerea sunt zile mai aspre, cu mâncare fără untdelemn, iar marțea și joia sunt îngăduite untdelemnul și vinul. Rânduiala poate diferi ușor de la o eparhie la alta, de aceea este bine să consultați calendarul parohiei sau duhovnicul.

Pentru bolnavi, vârstnici, copii, femei însărcinate sau persoane care urmează un tratament, Biserica recomandă un post adaptat stării de sănătate, stabilit împreună cu duhovnicul și, unde e cazul, cu medicul.

Ce se mănâncă în Postul Crăciunului

În zilele de post se renunță la carne, lapte și produse lactate, ouă și, în zilele fără dezlegare, la pește. Masa se bazează pe:

• legume și zarzavaturi de sezon (varză, cartofi, morcovi, țelină, sfeclă, dovleac);
• leguminoase: fasole, linte, năut, mazăre;
• cereale și paste: orez, arpacaș, mălai, hrișcă;
• murături, ciuperci, fructe proaspete și uscate, nuci și semințe;
• uleiuri vegetale (în zilele îngăduite) și, în zilele de dezlegare, pește.

Rețete tradiționale românești de post: fasole bătută cu ceapă călită, sarmale în foi de varză cu orez și ciuperci, iahnie de fasole, ciorbă de legume, zacuscă, ghiveci, mâncare de cartofi, plăcintă cu dovleac și cozonac de post.

Tradiții și obiceiuri în Postul Crăciunului

Cele 40 de zile ale postului sunt presărate cu sărbători și obiceiuri care pregătesc treptat atmosfera Crăciunului.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)

Praznicul amintește de ziua în care Fecioara Maria a fost dusă de părinții ei, Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim. În popor este numită și „Ovidenia”. Se credea că în această zi se deschid cerurile și că este bine să se aprindă candela și să se împartă pomeni.

Noaptea Sfântului Andrei (29 spre 30 noiembrie)

Sfântul Apostol Andrei este socotit Ocrotitorul României și cel care a adus creștinismul pe aceste meleaguri. În tradiția populară, noaptea dinaintea sărbătorii era plină de credințe: se ungeau ușile și ferestrele cu usturoi pentru a ține departe strigoii, se puneau boabe de grâu la încolțit pentru a „ghici” rodul anului următor, iar fetele nemăritate încercau să își vadă ursitul în vis.

Sfântul Nicolae (6 decembrie)

În seara de 5 decembrie, copiii își curăță ghetuțele și le pun la fereastră sau la ușă, așteptând dulciuri, fructe și mici daruri de la Moș Nicolae. Copiilor neascultători li se lasă, în glumă, o nuielușă. Sfântul Nicolae este cunoscut pentru milostenia lui, de aceea în această zi se obișnuiește să se ajute familiile nevoiașe.

Ignatul (20 decembrie)

La sate, de Ignat se taie porcul pentru masa de Crăciun. Carnea se pregătește atunci (cârnați, caltaboși, tobă, piftie, untură), dar nu se mănâncă până în ziua de Crăciun, pentru că postul continuă. Doar „pomana porcului” se împărțea vecinilor și celor care au ajutat.

Colindatul și pregătirile de sărbătoare

În ultimele săptămâni de post, copiii și tinerii învață colindele, se pregătesc „steaua” și măștile pentru obiceiurile de iarnă, iar gospodinele fac curățenie generală, pregătesc cozonacii și împodobesc casa. Preoții umblă cu icoana pe la casele credincioșilor, vestind Nașterea Domnului.

Ajunul Crăciunului (24 decembrie)

Este ultima și cea mai aspră zi a postului. Mulți credincioși țin post negru până seara, iar în unele zone se mănâncă abia după răsăritul primei stele. Pe masa de Ajun se pun bucate simple de post: grâu fiert îndulcit cu miere, fructe, covrigi și turte (numite în unele zone „scutecele Domnului”). Seara încep colindele.

Ce nu se face în Postul Crăciunului

• Nu se organizează nunți. Botezurile se pot face, dar fără petreceri fastuoase.
• Se evită petrecerile zgomotoase, excesele și consumul de alcool.
• Se evită certurile, bârfa și vorbele jignitoare – postul sufletesc este la fel de important ca cel alimentar.
• Nu se consumă alimente de dulce în zilele de post, chiar dacă sunt „doar puțin” – postul presupune consecvență.

Spovedania și Împărtășania în Postul Crăciunului

Postul este momentul potrivit pentru spovedanie. Mulți credincioși se spovedesc în prima parte a postului și se împărtășesc înainte de Crăciun, de regulă în duminica dinaintea sărbătorii sau chiar în ziua Nașterii Domnului, cu binecuvântarea duhovnicului. Milostenia – ajutorarea săracilor, a vârstnicilor singuri, a copiilor din centre de plasament – este considerată „aripa” postului și a rugăciunii.

Pomenirea celor adormiți în Postul Crăciunului

Pierderea unei persoane dragi nu ține cont de calendar, iar multe familii se întreabă ce se poate face dacă un deces sau un parastas cade în perioada postului. Iată câteva repere:

• Înmormântarea se poate face în timpul postului. De regulă, slujba înmormântării nu se oficiază duminica și în zilele marilor sărbători (cum este Crăciunul), astfel încât preotul stabilește împreună cu familia data potrivită. Pentru pașii practici, consultați ghidul nostru despre cum organizezi o înmormântare în București.
• Masa de pomenire se face cu bucate de post. Chiar dacă familia nu ține post, tradiția cere ca pomana să respecte rânduiala zilei: fără carne, lapte și ouă, iar peștele doar în zilele de dezlegare.
• Coliva (grâu fiert cu zahăr și nucă) este hrană de post și se poate face oricând.
• Parastasele (la 40 de zile, 6 luni, un an) se pot oficia în post. Dacă data cade într-o zi de sărbătoare mare, preotul poate muta slujba într-o zi apropiată, de obicei sâmbăta, ziua închinată pomenirii morților.
• Pomelnicele și milostenia pentru cei adormiți sunt cu atât mai potrivite în perioada postului. Despre zilele speciale de pomenire puteți citi și articolul nostru despre Moșii de Toamnă 2026.

Sărbătorile de iarnă pot fi o perioadă grea pentru cei care au pierdut recent pe cineva drag. Dacă treceți printr-un astfel de moment, vă poate fi de folos ghidul nostru despre cum putem alina durerea pierderii unei persoane dragi.

Întrebări frecvente despre Postul Crăciunului 2026

Când începe Postul Crăciunului în 2026?

Postul Crăciunului 2026 începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie joi, 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului.

Când este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului 2026?

Lăsatul secului este sâmbătă, 14 noiembrie 2026, de ziua Sfântului Apostol Filip. Este ultima zi în care se mănâncă de dulce înainte de post.

Câte zile are Postul Crăciunului?

Postul Crăciunului durează 40 de zile, între 15 noiembrie și 24 decembrie.

Când este dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026?

Dezlegarea la pește este în zilele de 21, 22, 23, 28, 29 și 30 noiembrie și 1, 3, 5, 6, 7, 12, 13 și 19 decembrie 2026, conform calendarului ortodox.

Se pot face înmormântări și parastase în Postul Crăciunului?

Da. Înmormântările și parastasele se pot face în timpul postului, iar masa de pomenire se pregătește cu bucate de post. Data exactă a slujbei se stabilește împreună cu preotul parohiei.

Postul Crăciunului este, înainte de toate, o perioadă de liniște, de împăcare și de apropiere de cei dragi – atât de cei care sunt alături de noi, cât și de cei pe care îi pomenim în rugăciune. Vă dorim un post ușor și sărbători binecuvântate!